Strategia Asociatiei

 

PLAN STRATEGIC

DE DEZVOLTARE

 a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de utilităţi publice

pentru serviciile de salubrizare a localităţilor

"ECO SEPSI"

 

Varianta 01

 

            1.Obiective strategice

            1.1.Obiectivul general al strategiei

 

            Obiectivul general al prezentei strategii îl constituie asigurarea cadrului legal și economic pentru serviciile de salubrizare contractual asumate prin satisfacerea  nevoilor populaţiei, ale instituţiilor publice, ale agenţilor economici, utilizatorilor de pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre  din  județul Covasna, în prezent, pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut adecvat unei economii de piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate și continuitate, cu respectarea legislației naționale și comunitare, a principiilor și obiectivelor comune stabilite de tratatele de aderare.

 

 

            1.2. Obiective strategice

 

l  îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei;

l  promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de salubrizare;

l  elaborarea unor programe de dezvoltare sustenabile privind reabilitarea sistemului de salubrizare prin dezvoltarea tehnico-materială, creşterea capacităţii de absorţie a fondurilor europene şi guvernamentale și diversificarea activităţilor

l  gestionarea serviciului de salubrizare pe criterii de transparenţă, competitivitate şi eficienţă concomitent cu respectarea și exploatarea mecanismelor economiei de piață

l  reducerea impactului negativ al depozitării deșeurilor  asupra mediului înconjurător

l  protecţia şi conservarea mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei;

l   consultarea cu utilizatorii și informarea periodică asupra direcțiilor de dezvoltare a serviciului de salubrizare, în vederea stabilirii politicilor şi strategiilor locale şi regionale în domeniu precum şi asupra necesităţii instituirii unor taxe speciale;

l  respectarea cerinţelor din legislaţia privind protecţia mediului referitoare la salubrizarea localităţilor.

l  utilizarea tuturor resurselor pentru îmbunătăţirea continuă a eficacităţii sistemului de management al calităţii, mediului şi sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru dezvoltarea unui sistem performant şi competititv.

 

 

 

            2. Aspecte legale

 

            Aderarea Romaniei la U.E. a proiectat o serie de măsuri legislative privind gestionarea deșeurilor, fiind necesară armonizarea legislației naționale cu legislația U.E. și controlul implementării legislației. Cerințele impuse de legislația europeană reflectă respectarea normelor de protecție a mediului de către activitățile serviciului de salubrizare, acordând atenție deosebită protejării și economisirii resurselor naturale, reducerea poluării și reducerii costurilor de gestiune.

            În ceea ce priveşte legislaţia din domeniul managementului deşeurilor, aceasta este în vigoare şi în conformitate cu Acquis-ul comunitar. România a obţinut în cadrul procesului de negociere perioade de tranziţie până în 2017 , în vederea conformării cu Directivele UE: depozite de deşeuri municipale – perioade de tranziţie până în 2017;  depozite de deşeuri industriale nepericuloase – perioade de tranziţie până în 2013.  De asemenea, în conformitate cu Tratatul de Aderare, România trebuie să asigure reducerea graduală a deşeurilor depozitate în depozitele municipale neconforme. Conform Directivei 1999/31, România trebuie să reducă cantitatea anuală de deşeuri biodegradabile depozitate până la 2,4 milioane tone până în 2013. Această ţintă de 2,4 milioane tone a fost stabilită în acord cu prevederile art. 5 al Directivei şi reprezintă 50% din cantitatea totală (ca greutate) a deşeurilor municipale biodegradabile produse în 1995. Alte perioade de tranziţie au fost obţinute pentru anumite ţinte în domeniul deşeurilor de ambalaje până în 2013, care vizează reducerea considerabilă a cantităţii de deşeuri ce urmează a fi depozitate.

Cadrul legislativ european referitor la managementul deșeurilor este vast și complex, transpunerea în legislația națională făcându-se cu perioade de tranziție, termene de conformare pentru atingerea obiectivelor cerute.

Reglementările naționale de referință pe lângă legislația primară și secundară, ca instrumente de transpunere a politicii europene în domeniul gestionării deșeurilor sunt:

l  Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor (aprobată prin H.G.1470/2004)

l  Planul naţional de gestionare a deşeurilor - în vederea punerii în aplicare a Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor

l  Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor - (aprobate prin Ordinul nr. 1364/2006 al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor ) -  elaborate de consiliile judeţene din aria teritorială de competenţă a fiecărei Agenţii Regionale de Protecţia Mediului,  sub coordonarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului,  și promovează cooperarea dintre autorităţile locale şi judeţene în scopul creării şi dezvoltării unui sistem de management integrat al deşeurilor pentru înlocuirea sistemului actual care este ineficient atât din punct de vedere al protecţiei mediului, cât şi din punct de vedere economic

l  Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor jud.COVASNA - este în deplină concordanţă cu principiile şi obiectivele Planului naţional de gestionare a deşeurilor, Planului regional de gestionare a deşeurilor pentru Regiunea 7 Centru , legislaţiei române şi UE.

l  Programul Operaţional Sectorial de „Mediu” (POS Mediu)  - pentru stabilirea cadrului şi condiţiilor ce privesc obţinerea finanţării europene pentru realizarea investiţiilor precum și a altor obiective de dezvoltare durabilă printr-o abordare regională

            Serviciile de salubrizare a localităților sunt înfiinţate, organizate şi prestate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor  şi, după caz, în condiţiile legii, la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, sub conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale. ( Legea nr. 101/2006)

            Competențe și responsabilități privind activitățile ale serviciului de salubrizare au:

l  Autoritățile administrației publice locale – organizarea, funcţionarea şi controlul furnizării/prestării serviciilor

l  Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) – competențe exercitate pe baza mandatului acordat de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale

l  A.N.R.S.C. - (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice)- organism de reglementare la nivel central și cu competențe de aplicare sancțiuni

l  autorități naționale, direct sau prin intermediul organismelor teritoriale (Ministerul Mediului și Pădurilor, Ministerul Economiei,Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii,Familiei și Protecției Sociale)

 

            Modalitatea de gestiune a serviciilor de salubrizare se stabileşte prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, în funcţie de natura şi starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preţ/calitate, precum și de interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor administrativ-teritoriale.

            Activităţile specifice componente ale serviciului de salubrizare sunt organizate şi se desfăşoară pe baza regulamentului serviciului şi a caietului de sarcini, aprobate prin hotărâre a consiliului local, consiliului judeţean sau a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, după caz, elaborate în conformitate cu regulamentul-cadru, respectiv cu caietul de sarcini -cadru, elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C. prin ordin.

 

            3.Situatia existenta

 

            Gestionarea deşeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntă România în ceea ce priveşte protecţia mediului. Aceasta se referă la activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a acestora.   

            Politicile UE din domeniul managementului deşeurilor evidenţiază importanţa unei abordări integrate în gestionarea deşeurilor, care include construcţia instalaţiilor de eliminare a deşeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii deşeurilor şi de reciclare, conforme cu ierarhia principiilor:

l  prevenirea producţiei de deşeuri şi a impactului negativ al acesteia;

l   recuperarea deşeurilor prin reciclare;

l   refolosire;

l   depozitarea finală sigură a deşeurilor acolo unde nu există posibilitatea recuperării.

            În prezent, sistemul de management al deșeurilor in judetul Covasna se caracterizează prin colectare si depozitare tradiționala care corespunde numai în parte  legislației românești în domeniu și recomandărilor europene.

Din anul 2009 un număr de 102 de localități (36 comune și municipiul Sf. Gheorghe cu localitățile aferente) din cele 128 existente în jud. Covasna sunt deservite de sistemul de colectare în cadrul asociației ECO SEPSI, asociația asigurând o acoperire a serviciului de salubrizare  in proporție de 73,12 %  din populația județului. Frecvența de colectare variază de la o localitate la alta și  se efectuează pe baza graficului de colectare. Abateri de la graficul de colectare pot apărea în situații extreme de anotimp, iarna se poate rări graficul  din cauza drumurilor inaccesibile și vara la temperaturi ridicate frecvența se poate mări în zone aglomerate datorită cantităților de materiale organice în deșeuri.       

                                       

  Fig.1 Harta localităților membre ”ECO SEPSI”

 

 

            In județul Covasan nu există stații de transfer sau tratament al deșeurilor.

 De asemenea, colectarea, valorificarea si eliminarea deșeurilor reciclabile in localitățile membre ”ECO SEPSI” este foarte restrânsă. Depozitarea finală a deșeurilor se realizează pe amplasamentul din Sf. Gheorghe,  (ocazional și pe depozitul din Tg Secuiesc), dar care nu corespunde cerințelor legale,. Conditiile de depozitare nu sunt adecvate și această situație crește nivelul de risc in ceea ce privește poluarea solului si a apei freatice.

Gropile de gunoi necontrolate situate la marginile localităților au fost eliminate.

 

            3.1 Date statistice privind localitățile membre ECO-SEPSI

 

             Numărul populației din mediu urban (municipal) și rural

               Pe perioada 2002 – 2011   se constată o descreștere cu 7% a numărului populației din jud. Covasna, variația maximă a numărului este de până la 1,5 % de la un an la altul. Variaţia  este oscilantă, cu perioade de creștere și cu  descreşteri. O scădere mai accentuată în zonele urbane se poate observa   și datorită migrării populației urbane către zonele rurale.

Numărul populației localităților membre asociației ECO -Sepsi în 2011 este cuprins în următorul tabel:

 

Municipiu/ Mediu rural

Nr. locuitori

 Obs.

Mun. Sf. Gheorghe

54641

Date statistice 2011

Mediul rural

96645

Total

151286

 

 

           

            Cantităţi de deşeuri municipale generate

            La nivelul localităților membre asociației ECO-Sepsi populația este deservită în totalitate de servicii de salubrizare, gradul de acoperire a serviciului este teoretic de 100%, astfel încât deșeurile menajere generate sunt colectate în totalitate. Cantitățile de deșeuri colectate in mediul urban si rural comparat cu indicatorii de generare se incadrează în limite plauzibile în cele utilizaţi la nivel de regiune.(Indicii de generare utilizați la calcule recomandat: 0,9 kg/loc.zi in mediul urban si 0,4 kg/loc.zi in mediul rural).

Cantitățile de deșeuri colectate în anii 2010-2011, anii de bază pentru înființarea Asociației ECO -Sepsi sunt cuprinse în următorul tabel:

           




Valorile rezultate din tabelul prezentat  se vor folosi și pentru calculul prognozei de generare pe perioade următoare.

Evoluţia indicatorilor de generare a deşeurilor municipale și menajere în perioada 2010-2011 in localitățile membre asociației ECO-Sepsi din judeţul Covasna:

 




 

 

            Compoziția deșeurilor colectate selectiv 

 

            Ponderea tipurilor de deșeuri în cantitățile de deșeuri colectate selectiv pe zone, urban și rural, pe anii 2010 și 2011 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

 

 

 

            O reprezentare grafică a celor prezentate mai sus:

                                                  

 

 

                            Fig.2. Compoziția deșeurilor colectate selectiv in 2011, urban

 

 

 

                                               Fig.3. Compoziția deșeurilor colectate selectiv in 2011, rural




 

            3.2 Managementul deșeurilor

 

            Baza de operare în sistemul de management constituie tipul și sursele deșeurilor solide precum și ratele de generare.  

 

            Deșeuri menajere

            Sunt acele deșeuri solide care provin de la populație.

Deșeurile  menajere sunt colectate în fiecare localitate. Punctele de colectare sunt stabilite pe baza unor considerații, cum ar fi accesibilitatea vehiculelor de colectare și distanțele între acestea. În municipiul Sf. Gheorghe deșeurile sunt colectate de la poartă, în cazul caselor particulare și din locații amplasate în vecinătatea blocurilor cu apartamente. În zonele cu densități mai mari ale populației , deșeurile sunt colectate cu ajutorul pubelelor de tip european și în suburbii se mai utilizează și containere.

Frecventa colectarii variaza in functie de tipul locuintei, pentru blocurile cu apartamente serviciul de colectare este efectuat la doua zile, pentru case saptamanal si pentru unitatile economice la cerere sau dupa cum este specificat in contract. In timpul verii si toamnei, frecventa colectarii este mai mare decat in timpul iernii datorita temperaturilor ridicate si problemei mirosurilor provocate de descompunerea deseurilor biodegredabile. 

 Deșeurile din fiecare localitate sunt transportate către depozitul de deșeuri funcțional din municipiul Sf. Gheorghe, sau predat către un operator de colectare și reciclare după ambalare a celor colectate selectiv. În judetul Covasna exista cațiva operatori de colectare si reciclare a hartiei si cartonului, a plasticului si metalelor, însă valorificarea cantităților mai mari se este recomandată prin firme cu oferte de preț  mai avantajoase, existănd greutăți în acest proces la nivel național.

 

            Deseurile provenite din Comert si Institutii

            Deșeurile comerciale si instituționale sunt cele solide provenite din institutii si organizatii de afaceri cum ar fi institutii de stat, scoli, spitale, magazine, piete, cladiri de birouri, restaurante, centre de cumparaturi, teatre etc, deșeuri similare ca natura celor menajere.

 Serviciul este prestat în funcție de contractele individuale, cu tarifare cantitativă și opțional cu chirie recipient în cazul în care organizația nu dispune de recipient propriu. Frecvența de colectare este în funcție de contract și la solicitare.

 Obligativitatea instituțiilor publice de a organiza și operaționaliza colectarea selectivă a deșeurilor (hârtie și carton, metal și plastic, sticlă) a avut drept rezultat o creștere a gradului de reciclare și de valorificare.

Utilizarea containerelor pentru deșeurile de ambalaje amplasate în municipiul Sf. Gheorghe  lângă punctele de colectare și în mediu rural oferă posibilitatea sectorului comercial și pentru populație de a utiliza acest sistem de colectare.

 

            Deșeurile stradale

            Aceste deșeuri reprezintă materiale alcătuite în principal din sol, pietre, asfalt,frunze și alte materii vegetale produse în timpul curățirii străzilor și spațiiloe publice, parcuri și grădini, zona piețelor. Pot conține cantități mici din alte tipuri de deșeuri solide care se găsesc pe străzi.

 Graficul de colectare a deșeurilor stradale constituie anexă la Contractul de delegare a gestiunii a serviciilor publice  de salubrizare în municipiul Sf. Gheorghe, cu aproape 180000 mp suprafață stradală și 60000 mp trotuare, cu frecvențe și metode (manual/mecanic) de măturare stabilite.

Deșeurile rezultate din curățirea parcurilor și a zonelor verzi, cele care sunt potrivite pentru utilizarea ca materie primă în cazanele de biomasă a societății (crengi), sunt revalorificate prin ardere, producând energie termică la secția de întreținere.

În zonele rezidențiale și cartierele de locuit există un program de colectare a deșeurilor vegetale, conform căruia aceste deșeuri din fața caselor particulare și de lângă locurile de colectare a deșeurilor de pe domeniul public sunt colectate și transportate gratis, pentru gospodării existând și posibilitatea de colectare în saci (cu valoare preplătită) și transportul în ziua transportului deșeului menajer. 
In prezent, in zonele rurale membre ale Asociației ECO Sepsi activitățile de colectare, transport si tratare a deseurilor stradale sunt partial organizate, cantitățile colectate sunt nesemnificative.

 

            Nămolul

            Nămolul este un reziduu solid, semi-solid sau lichid produs la stația de epurare , ca rezultat al procesului de tratare a apelor uzate sau canalizarilor. Acest tip de namol include materii solide indepartate dupa epurarea primara,  tratarea mecanică și biologică a apelor uzate si a materiilor din canalizări. După deshitratare este transportat la rampa de deșeuri din Sf. Gheorghe, având o umiditate de 70-75 %, neutilizând alte tratamente în vederea folosirii ca îngrășământ în agricultură, ca compost sau co-incinerare.

În următorii ani se preconizează creșterea cantității nămolului datorită realizării stațiilor de epurare în zone rurale.

 

            Deșeuri provenite din construcții și demolări

            Aceste tipuri de deșeuri conțin cărămidă, moloz și beton, plăci din construcții și alte materiale rezultate în urma demolărilor din zidărie și acoperișuri inclusiv solul provenit din lucrările de construcții și reabilitare drumuri. Indicele de generare pe locuitor pe an fiind relativ ridicat și depinde în mare măsură de potențialul financiar al locuitorilor și al autorităților locale.

În general sunt gestionate de firmele de construcții, iar gospodăriile particulare au posibilitatea de colectare în saci rezistente cu capacitate de 1 mc cu valoare preplătită, transportul asigurând societatea de salubrizare.

Nu sunt folosite nici un fel de tehnologii de reciclare a deșeurilor provenite din construcții și demolări, o parte sunt utilizate ca umplutură, acoperire a rampei de deșeuri precum și pentru realizarea drumului de acces  pe rampă.

 

            Deșeuri de ambalaje

 

             Aceste deșeuri sunt (prin definiție) orice ambalaje sau materiale de ambalare care nu mai satisfac cerintele si scopul pentru care au fost proiectate si fabricate si care raman dupa ce a fost utilizat produsul ambalat.

Ca tipuri se regăsesc în categoria deșeurilor colectate selectiv de către SC TEGA SA, adică hârtie, sticlă, material plastic, metale, lemn, biodegradabile și alte materiale.

Legislația națională, în conformitate cu cea europeană, pune un accent deosebit pe gestionarea deșeurilor de ambalaje, constituind obiectivul principal prin reutilizare, reciclare și prin recuperare reducerea cantității de deșeuri eliminate. În acest context sunt stabilite cantități ca și valoric și procentual, cerințe concrete de conformare, decurgănd din Planul Județean de Gestiune a Deșeurilor pentru județul Covasna, elaborat pe baza  Planului Național și Regional de Gestionare a Deșeurilor, care sunt la rândul lor fundamentate pe legislaţia naţională privind deşeurile.

Ca o dată statistică, comparativă, privind cantitățile de deșeuri colectate selectiv din localitățile membre ale Asociației ECO Sepsi, procentul de valorificare ale acestora  în prezent este de 6 % , procentaj care depășește media realizată de România (după EUROSTAT procentul de valorificare este de 1 %).

Sistemul de colectare selectivă in municipiul Sf. Gheorghe  funcționează in regim mixt, cu puncte de colectare cu 3 containere separate (PET-uri, ambalaje de sticlă și hârtie), saci de colectare selectivă distribuite la gospodării (hârtie, PET-uri și ambalaje metalice) și la sediul firmei funcționează centrul de colectare cu program stabilit de preluare deșeuri  pentru locuitori.                                                                                                      În zonele rurale colectarea selectivă este parțial rezolvată, funcționând puncte de colectare cu containere separate.

Deșeurile sortate sunt compactate și balotate  funcție de cerințele unităților de procesare.                                                         În vederea îmbunătățirii sistemului funcțional al colectării selective sunt derulate acțiuni de conștientizare a populației de către administrațiile locale, ONG-uri.

            Depozitul de deșeuri existent

            Depozitul de deșeuri funcțional se află la 1,5 Km SE de centru municipiului Sf. Gheorghe, pe o suprafață de 7,2 Ha, destinată colectării deșeurilor menajere și similare, nepericuloase, titular fiind SC TEGA SA Sf. Gheorghe. A fost inființat în anul 1982, tipul rampei fiind cu depozitare controlată, reprezentând  inca sistemul principal de depozitare si neutralizare de reziduuri menajere până când sistemele de prelucrare a reziduurilor menajere, in scopul selectării și valorificării materialelor refolosibile si a energiei potențiale, se vor dezvolta si vor câstiga prioritate in aplicare.

 Suprafata de teren este impărțită in 2 parcele, (activă fiind una) pentru depozitarea zilnică a cantității zilnice de reziduuri. Reziduurile sunt depozitate in straturi de 1,5 – 2m, împrăștiate și compactate cu buldozerul zilnic și separată prin straturi intermediare de material inert, in grosime de 0,2 - 0,3 m .

Zilnic se amenajează o suprafață corespunzătoare acestei strat de reziduuri.

Rampa este împrejmuită, accesul făcându-se numai prin poarta de intrare. Deșeurile depozitate sunt înregistrate la intrare după care ajung la locul indicat.

Levigatul rezultat din procesul de fermentare se colectează într-o groapă de unde periodic se transportă la stația de epurare.

Pe partea N, NE a rampei se află o perdea de protecție (gard viu). Calitatea solului si apele freatice din vecinătatea rampei sunt monitorizate permanent prin analize de laborator de specialitate.

Pe teritoriul amenajat se află și o rampă de spălare/dezinfectare containere și autospeciale de transport deșeuri, precum și un spațiu pentru colectare, selectare, balotare deșeuri recuperate (PET, PP, HDPE, hârtie, etc.) în scopul valorificării.

  Capacitatea rampei a fost estimată în medie 120.000 mc/an, cantitatea depusă până în prezent la 808.500 mc, iar capacitatea totală la 1.148.600 mc.

În timpul administrării rampei de deșeuri de către SC TEGA SA nu au fost înregistrate evenimente.

Rampa de deșeuri a fost clasificată ca fiind neconformă, limita de sistare a activității, conform HG 349/2005 a fost stabilită până în anul 2017.

            Sistemul de salubrizare

           

            Sistemul de salubrizare este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic şi funcţional, care cuprinde construcţii, instalaţii şi echipamente specifice destinate prestării serviciului de salubrizare, precum:

·           puncte teritoriale de colectare şi preselectare a deşeurilor;

·           construcţii şi instalaţii destinate sortării, neutralizării, valorificării şi depozitării deşeurilor;

·           baze de întreţinere a autovehiculelor de salubritate;

·           centre teritoriale de colectare şi reciclare a materialelor.

·           utilaje de salubrizare

            Infrastructura tehnico-edilitară specifică, mijloacele de colectare și transport  este asigurat de  SC TEGA SA Sf. Gheorghe, dimensionat în funcție de volumul de deșeuri și  volumul de lucrări, astfel ca volumul de reziduuri menajere de colectat-transportat de la beneficiari contractual asumat să fie acoperit și suprafețele domeniului public cuprinse în  programul de prestații să fie zilnic în stare de curățenie prin efectuarea lucrărolor necesare indiferent de anotimp, conform standardelor de calitate menținute în caietul de sarcini în regim de continuitate.

Exploatara, întreținerea și repararea sistemului de salubrizare revine în sarcina societății TEGA SA, astfel ca să se asigure un coeficient cât mai ridicat de utilizare și un cost de operare cât mai scăzut.

Condiţiile de realizare a reparaţiilor, a investiţiilor, precum şi a altor cheltuieli pe care le face societatea TEGA SA, modul de aprobare şi decontare a acestora în cadrul relaţiilor contractuale dintre autoritatea administraţiei publice locale prin Asociaţie şi societate sunt reglementate de Caietul de sarcini – anexă la Contractul de delegare a serviciului de salubrizare:

·         reparaţiile şi cheltuielile cu dotarea punctelor teritoriale de colectare şi preselectare a deşeurilor se decontează de către Autoritatea Administraţiei Publice Locală beneficiară, membră a Asociaţiei (puncte de colectare din cartiere sau în mediu rural). Cheltuielile cu reparaţiile şi dotarea celălaltor elemente componente ale sistemului public de salubrizare, se finanţează de către operator şi Asociaţie.

·         investiţiile efectuate de operator din surse proprii rezultate din amortismente se aprobă de propriul consiliu de administraţie. Investiţiile ce se vor efectua din profitul repartizat pentru această destinaţie, din redevenţă, din fondul de dezvoltare şi fondul de închidere a depozitului de deşeuri se aprobă potrivit prevederilor legale de Asociaţie. Investiţiile ce se vor realiza din finanţări de proiecte din fonduri bugetare locale sau de stat sau comunitare se aprobă potrivit metodologiei impuse de finanţator.

·         mijloacele fixe rezultate din investiţii şi care fac parte din sistemul public de salubrizare a municipiului Sf. Gheorghe se consideră bunuri de retur şi vor fi predate Consiliului Local Sf. Gheorghe la expirarea contractului de delegare.

Probelma principală a sistemului de salubrizare reprezintă reînnoirea parcului de autovehicule speciale de colectare, acestea având un regim de lucru nefavorabil, uzura fizică anticipând durata normală de funcționare(fenomen general la aceste tipuri de vehicule) , datorită și faptului că un autovehicul este echipat cu diferite utilaje avînd destinații diferite și o utilizare intensă (gradul de uzură a parcului actual fiind 40 %).

 Dotările SC TEGA SA pentru colectarea deșeurilor sunt prezentate  in tabelul următor, capacitățile fiind exprimate în m3:

 

Vehicule autocompactoare

Autotransportor de containere

Tractor cu remorca

Basculanta

Automăturătoare

Altele

Nr

Capacitate totala

Nr

Capacitate totala

Nr

Capacitate totala

Nr

Capacitate totala

Nr

Capacitate totala

Nr.

Capacitatea

totala

18

234

4

37

2

10

3

36

4

13,85

7

 

14,9

 

Dotările  pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec sunt prezentate în tabelul de mai jos:

 


 

Dezvoltarea unei politici eficiente de recuperare a costurilor in limita suportabilitatii populatiei permițând fonduri de inlocuire a echipamentelor uzate reprezintă unele dintre cele mai importante premise pentru realizarea sarcinilor trasate în planurile de gestionare a deșeurilor.

 

            Sructura tarifară

        Tarifele sunt stabilite în spiritul echitabilității, corelată cu calitatea şi cantitatea serviciului prestat.

Operatorul  încasează contravaloarea serviciului de salubrizare prestat/contractat, corespunzător tarifului aprobat de Asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru serviciile de salubrizare a localităţilor “ECO SEPSI”,, determinat în conformitate cu normele metodologice elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C.

Tariful cuprinde colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor precolectate de utilizatorii persoane fizice într-un singur recipient de 120 litri. Cantităţile suplimentare se vor colecta numai în saci preplătiţi sau în baza comenzii suplimentare a utilizatorului transmis în scris operatorului. Cantităţile colectate suplimentare se vor factura în plus, în afara celor colectate în saci preplătiţi.

 Operatori economici, asociaţii de proprietari/locatari și instituţii publice plătesc tarif pe cantitate, pe bază de contract.

Ajustarea tarifelor se poate face pe baza evoluțiilor generale a prețurilor și a tarifelor din economie și în cazul schimbării semnificative a echilibrului contractual.

Asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru serviciile de salubrizare a localităţilor “ECO SEPSI”, poate aplica tarife diferenţiate, stimulative pentru colectarea selectivă a deşeurilor municipale.

Tarifele aplicate în prezent pentru populație sunt :

·         zona urbană 7 Lei

·         zona rurală 3,50 Lei

 Rata de incasare este  cuprinsă intre 75%-100%.

 

 

 

 

 

            4. Tendințe

            Cantitatea de deseuri generata depinde in mod direct de dezvoltarea societății.In Planul Național de Gestiune a Deșeurilor sunt indicați factorii de producție pentru anul 2006 si o creștere a acestora cu 0,8% pe an atât în mediu urban cât și mediu rural. Stabilirea tendinţei acestui indicator se realizează pe baza datelor statistice disponibile (având în vedere datele TEGA SA din anul  2011- an bază) și ţinând seama de prevederile planului naţional de gestionare a deşeurilor, acestea considerând valabile până anul 2020.

 

            Indicatori de generare deşeuri

 

Indicator de generare deseuri municipale (kg/loc. /an)

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Indicator generare mediul urban

618

623

628

633

638

643

648

653

658

Indicator generare mediul rural

115

116

117

118

119

120

121

122

123

 

 

 

                       Compoziția deșeurilor de ambalaj

               

                Ținând seamă de cele arătate mai înainte și datele statistice ale TEGA SA, cantitățile de deșeuri de ambalaj trebuie analizat în prisma obiectivelor de reciclare și valorificare, fiind și modalitatea principală de reducerea cantităților de deșeuri eliminate, depozitate.

Cantitățile de deșeuri de ambalaje, colectate în anii 2010 și 2011:




 

În PJGD este prevăzut un procent de creștere cu 5 % anual după anul 2010 (față de 9% realizat în cadrul Asociației ECO Sepsi), ca o variantă medie. În continuare se va calcula cantitățile conform acestui indicator, în tone :

 

 




 

În estimarea compozitiei viitoare a deșeurilor de ambalaj  s-a considerat ipoteza că gradientul de creștere a unor componente nu este uniformă, diferențiindu-se și pe zone urbane și rurale, variază anual (creștere sau descreștere), procentul de 5% se aplică la cantitatea totală. (Ex. evoluția procentului la ambalaje metalice va rămâne aproape constant, atât și la lemne, la ambalaje de sticlă și plastice vor fi creșteri mai semnificative).

Evoluția acestor indicatori este determinată, în principal, de schimbările economice (Evoluţia PIB), schimbările privind consumul de bunuri de larg consum, schimbări în tehnologiile de producţie etc.

și evoluția numărului locuitorilor, care conform previziunilor Planului Național de Gestiune a Deșeurilor se va evolua în felul următor:

·         o scadere a populatiei in zonele urbane dense (peste 50 000 de locuitori) cu  0.57%/an pana in anul 2026

·         o scadere a populatiei in zonele urbane (sub 50 000 de locuitori) cu 0.23%/an pana in anul 2026;

·         o crestere a populatiei in mediul rural cu 0.02%/an pana in anul 2026.

 Momentan gestionarea deșeurilor de ambalaje prezintă mari greutăți, atât din partea Consiliilor locale cât și din partea operatorului, nefiind în concordanță cu  cerintele Directivei de Ambalaje si Deseuri de Ambalaje, depășind posibilitățile financiare de operare, în plus legislația actuală este cu caracter sancționar, rezultate mai bune s-ar putea obține cu una motivantă.

Un alt aspect care trebuie avut în vedere este faptul că populatia poate suporta costuri cu serviciul de salubrizare de maximum 1,5% din venitul mediu.

 

 

 

 

 

            5.Strategia de gestionare a deșeurilor în condițiile respectării principiilor generale

 

             Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor :

 

l  principiul protecției resurselor primare – stabilește necesitatea de a minimiza și eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor primare secundare

l  principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC (”Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) - pentru orice activitate trebuie să se țină cont de stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerințele pentru protecția mediului și alegerea și aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic

l  principiul prevenirii – stabilește ierarhizarea activităților de gestionare a deșeurilor, în ordinea descrescătoare a importanței care trebuie acordat : evitarea apariției, minimizarea cantităților, tratarea în scopul recuperării, tratarea și eliminarea în condiții de siguranță pentru mediu

l  principiul poluatorul plătește corelat cu principiul responsabilității producătorului și cel al responsabilității utilizatorului – stabilește necesitatea creării unui cadru legislativ și economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deșeurilor să fie suportat de generatorul acestora

l  principiul substituției – stabilește necesitatea inlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariția deșeurilor periculoase

l  principiul proximității, corelat cu principiul autonomiei – stabilește ca deșeurile trebuie să fie tratate și eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deșeurilor periculoase este posibil numai către acele țări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare și numai în condițiile respectării cerințelor pentru comerțul internațional cu deșeuri

l  principiul subsidiarității – stabilește acordarea competențelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deșeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ față de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional și național

l  principiul integrării – stabilește ca activitățile de gestionare a deșeurilor fac parte integrantă din activitățile social-economice care le generează

 

Concepția actuală are la bază adoptarea  de noi tehnologii, care să producă deșeuri în cantitate cât mai redusă, într-o formă cât mai ușor de tratat, în vederea scăderii cantităților eliminate, asigurând protecția și conservarea naturii și diversității biologice.

 

 

            5.1 Direcții principale de acțiune

 

            5.1.1 Reducerea cantităților de deșeuri

           

            Cantitățile de deșeuri colectate au tentința de creștere. Limitarea acestei creșteri se poate rezolva prin adoptarea unor măsuri specifice, pentru reducerea anumitor tipuri de deșeuri sau a unor componente și reprezintă o provocare atât pentru unitățile administrativ teritoriale cât și pentru operator.

 Ca o măsură de constrângere în vederea diminuării cantităţilor de deşeuri municipale depozitate începând cu data de 1 iulie 2010 a fost introdusă contribuția de 100 Lei/tonă datorată în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităților de deșeuri municipale colectate și trimise spre depozitare, pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de diminuare şi cantitatea corespunzătoare obiectivului efectiv realizat prin activităţi specifice de colectare selectivă şi valorificare.

Opțiunile pentru realizarea reducerii cantitative sunt:

·         încurajarea scăderii cantităților de deșeuri generate la sursă

·         scăderea cantităților de deșeuri produse de instituții, comerț și industrie

·         furnizare de containere și dezvoltarea colectării selective

·         aplicarea principiului poluatorul plătește

·         campanii de informare și conștientizare a publicului

 

Pentru fluxul de gestionare a deșeurilor se propune următoarea schemă:

 

 

 

 

 


             

 

 

            Colectarea și transportul deșeurilor

 

            Organizarea rațională a sistemului de colectare a deșeurilor municipale reprezintă baza unui serviciu profesional, pentru satisfacerea nevoilor populației și prin organizarea unui sistem de colectare selectivă contribuind totodată la reducerea cantităților de deșeuri depozitate.

Pe lângă ridicarea nivelului calitativ a serviciului ( dotări cu mașini speciale multifuncționale ca de ex. spălător de container) fără îndoială cel mai important este organizarea sistemului de colectare selectivă a deșurilor reciclabile.

Experiența locală a arătat că sistemul de colectare selectivă funcționează cel mai eficient dacă punctul de colectare este aproape la sursa de generare, obținând rezultate atât calitative- materiale reciclate curate, sortate- cât și creșterea cantităților.

Se propune și în continuare un sistem de colectare în regim mixt, asigurănd cea mai mare rată de colectare, fiind totodată și cea mai eficientă metodă, îmbinând varianta de colectare din ușă în usă și prin aport voluntar.

            În municipiul Sf. Gheorghe în vederea creșterii ratei de reciclare este nevoie de creșterea capacității de colectare selectivă, în 2 etape.

 

 Etapa 1

            Sacii pentru hârtie și plastic distribuite la gospodăriile (case particulare) sunt acceptate de toți beneficiarii sistemului, funcționează mai bine de un an, au dat rezultate încurajatoare. Creșterea capacităților se poate realiza prin creșterea frecvenței de golire a acestora, de la o golire lunară(actual)  la cel mult săptămânală, odată cu golirea pubelelor pentru deșeul menajer, rezultănd o creștere de maxim 4 ori, motivând totodată cu un sistem de premiere participanții.

Colectarea se va realiza cu liste cu adrese, realizările corecte  trebuiesc recompensate. Cantitățile semnificative pot fi recompensate cu premii excepționale.

La zona ”blocuri”  apartamentele vor fi dotate cu  recipienți pentru deșeuri selective, cu posibilitatea de  a amplasa în casa scării la golire, casa scării obligatoriu protejat, cu sisteme de închidere, momentan satisfăcând această cerere  50% din totalul acestora , adică la 290 case de scări, ceea ce reprezintă 16240 persoane.Capacitatea recipienților puse la dispoziție este in funcție de frecvența de golire, baza de calcul considerându-se 0,5 mc,total hârtie și plastic pentru fiecare scară(recipient de 25 litri pentru fiecare apartament) , în cazul golirii săptămânale.(Diferența de cantitate pusă la dispoziție intre locuitorii caselor particulare și blocuri sunt compensate cu recipienții la punctele de colectare amplasate în apropierea asociațiilor de locatari).

Sistemul de cointeresare a locuitorilor se realizează în funție de cantitățile colectate prin contracte lunare avantajoase cu societatea de salubrizare privind curățirea zonelor verzi din fața blocului.

În apropierea zonelor comerciale mari, zone aglomerate urbane dar şi rurale se vor monta  2 centre de colectare selective mobile, având forma unui container, tip abroll și cu posibilitatea de amplasare in interior a diferitelor recipienți pentru deșeuri. Avantajul acestora constă în faptul că recipienții sunt adaptabile la cerințele nevoilor concrete, atât capacitățile lor cât și sortimentația colectată.

Termenul de realizare etapa 1 este de până anul 2014.

Etapa 2

            Reprezintă continuarea primei etape, pentru generalizarea sistemului de colectare în zona ”blocuri”, atingând un procent de acoperire de 90 %, adică încă 14600 persoane.

Etapa 3

            Având în vedere necesitatea alinierii la prevederile master planului aferent proiectului județean de management integrat al deșeurilor, se va crea infrastructura colectării separate a deșeurilor biodegradabile , astfel:

-         gospodăriile din zonele rezidențiale vor fi dotate cu a doua pubelă pentru colectarea separată a acestor tipuri de deșeuri

-         concomitent se va trece la introducerea unei sortimentații mai mari în cazul pubelelor pentru deșeuri amestecate (în gama de 30; 60; 90; 120 litri, în funcție de solicitările clienților) în vederea asigurării măsurării cantităților de deșeu amestecat produs și a facturării în funcție de cantitate

            În zonele rurale  centrele de colectare selective mobile vor fi transportate de 2 ori pe an în fiecare localitate deservită de operator. Capacitatea utilă pusă la dispoziție de un centru este de 14 mc, asigurând bază de colectare pentru o varietate mare de deșeuri dar cu accent pe cele valorificabile.

Mobilitatea lor se va asigura cu mașinile speciale de salubritate, prevăzute cu cârlige, din dotarea TEGA SA.

În vederea creșterii ratei de colectare a deșeuirlor reciclabile cu cel puțin 30% la plastic și 50% la hârtie(raportat la numărul de locuitori și indicatorii de generare mediu rural cantitatea previzibilă din datele statistice), la casele particulare din zona rurală se prevede introducerea colectării selective  ”din ușă în ușă”  în saci selectivi, asemănător ca la zona urbană. Introducerea acestui sistem se va face treptat, în funcție de așezarea localității și frecvență de colectare crescătoare.

Termenul de introducere cu frecvența de colectare săptămânală a colectării selective în zona rurală este până 2015, reprezentând un serviciu pentru 96645 persoane, 31178 gospodării.

Se va organiza planificat informarea populației cu privire la obligația utilizării locale a deșeurilor biodegradabile și se va percepe tarif special în cazul transportului acestuia

 

            Amenajare centru de sortare

            Având în vedere tendințele cantităților de deșeuri reciclabile colectat  în anul 2020 în zona urbană, în special hârtia și plasticul, previzibil  700 tone/an, va fi necesar punerea în funcționare a unui centru de sortare în municipiul Sf. Gheorghe. Transportul acestei cantități până la viitorul depozit ecologic județean ar reprezenta costuri suplimentare și inutile, sortarea și pregătirea  în vederea valorificării putând efectua mai eficient la secția operațională a TEGA SA.

Capacitatea liniei de sortare se va dimensiona la cantitatea previzibilă de 2,6-3 tone/zi.

Termen de realizare stație sortare este anul 2014, înaintea închiderii depozitului neconform din municipiul Sf. Gheorghe.

 

            Amenajarea depozitului pentru deșeuri inerte cu stație de sortare și tratare

 

            Sistemul de management integrat al deșeurilor județean nu prevede rezolvarea problemei de depozitare a deșeurilor inerte, provenite în urma reabilitării infrastructurii existente, demolării și construcții de clădiri noi și in urma reconstruirii și extinderii rețelei de transport.

Într-un sistem integrat de gestionare este obligatorie facilizarea posibilităților agenților economici care produc, manevrează asfel de deșeuri, de depozitare a deșeurilor inerte, în paralel cu stimularea unui sistem de eco-construcție, alinierea la practicile firmelor de construcții din zonă la cele europene cu avantaje pentru mediu.

Deșeurile din construcții și demolări trebuie colectate separat, pentru a putea fi transportate ulterior la stații de tratare și valorificare. Până în anul 2020 rata de reciclare a deșeurilor din construcții și demolări trebuie să ajungă la 70 % din totalul acestor deșeuri generate, conf. Directivei cadru 2008/98/CE.

 Amenajarea unui depozit pentru deșeuri inerte (clasa c)cu stație de sortare și tratare este   în concordanță cu prognozele de dezvoltare a zonei, pe un amplasament cu criterii geologice și hidrogeologice adecvat, luând în considerare și criteriile economice, de capacitate, exploatare (minim 10 ani), distanțe de transport, amenajări secundare căi de acces. Pe acest depozit va fi depozitat deșeuri inerte provenite din zonă.

Cantitatea de deșeuri inerte colectat estimat anual este de 39000 tone.

 

 

            Gestionarea  deșeurilor organice

            Evaluarea globală pentru gestionarea și tehnologiei optime de procesare a deșeurilor organice, prelucrarea biologică în vederea utilizării resurselor naturale,  recuperarea substanțelor nutritive , cu scopul de a produce amelioratori de sol și de a furniza energie reprezintă un interes primordial  și în cadrul țărilor din UE, nefiind norme de gestionare unitare referitoare la acest capitol. Recuperarea de energie (biocombustibili, biogaz,producţia de hidrogen), tratamente biologice (digestie anaerobă şi compostarea), tratarea mecanico-biologica sunt tematicile periodice a conferințelor de gestionare și tratarea biologică a deșeurilor.

Valorificarea deșeurilor organice în cadrul asociației ECO Sepsi se va baza pe compostarea în gospodării individuale, în special în zonele rurale și împrăștierea compostului finit pe terenuri agricole. Tratarea deșeurilor organice este cuprins și în cadrul viitorului depozit ecologic județean, dar comparat cu resursele localităților membre ale asociației este supradimensionat.

Domeniile de utilizare a compostului, tehnologia de preparare, factorii care influențează procesul de fermentare, compoziția deșeurilor compostabile, caracteristicile diferitelor tipuri de compost  și în general utilizarea optimă a compostului sunt tematicile pe care trebuiesc făcute cunoscute în rândul locuitorilor în cadrul unor campanii de conștientizare pentru o gestionare eficientă și utilă a deșeurilor biodegradabile.

Deșeurile lemnoase colectate (crengile) potrivite a fi utilizate ca biomasă, se va revalorifica energetic  în continuare în cazanele de încălzire a societății TEGA SA.

Domeniul gestionarea deșeurilor organice reprezintă un potențial important, cercetările stiințifice în acest domeniu au un ritm intens și într-un sistem integrat toate soluțiile avantajoase trebuiesc luate în considerare.
Cantitativ, ponderea deșeurilor organice biodegradabile reprezintă 50% din cantitatea deșeurilor menajere, adică aprox. 7500 tone în anul 2011, cu o tendință de creștere și la acest tip de deșeu  de 0,8% /an, ajungând în anul 2020 la o cantitate de 8055 tone/an cu structura actuală a asociației ca număr localități.

 

            5.1.2. Reducerea costurilor de operare

            Reducerea costurilor de operare se bazează pe 2 aspecte, activități  generatoare de cheltuieli care trebuiesc analizate și adaptate la cerințe la fiecare schimbare de situație:

           

            5.1.2.1 Reducerea costurilor de transport

            Cheltuielile de transport (într-un procent de 24,1% din total cheltuieli) reprezintă ponderea cea mai mare din sistemul de gestionare al deșeurilor, totodată presupune și optimizarea rutelor de colectare  precum și monitorizarea flotei  prin GPS, perfecționarea continuă a acestor aplicații. O schimbare de situație o să reprezinte în acest sens deschiderea depozitului ecologic județean în apropierea localității Boroșneu Mare, schimbându-se destinația deșeurilor de depozitat și a unei părți a celor pentru sortare, compostare față de locația actuală. Programele de optimizare și sistemul de urmărire prin GPS până la finalizarea acestei schimbări trebuiesc instalate, puse în stare funcțională.

Dimensionarea parcului de autovehicule și utilaje se face în funcție de datele și normativele aplicate în cadrul societății TEGA SA, metode aplicate în cadrul activității de colectare deșeuri, ca eficiența de colectare,structura deșeurilor, capacitatea utilă a autovehiculului, frecvența de colectare (zona case particulare și zona blocuri) și disponibilitatea autoparcului.

(Mărirea indicatorului mașini zile active -disponibilitate- la 95% ,depinde  de structura și gradul de uzură a parcului, este un capitol important în strategia societății TEGA SA. Un pas important în acest sens ar însemna tipizarea structurii parcului auto.)

            Răspândirea tot mai largă în servicii a autovehiculelor electrice, mai ales pe distanțe mici și cu staționări repetate, documentează rezultatele așteptate de a oferi o alternativă față de mașinile cu ardere internă. Costurile de exploatare peste un anumit prag de rentabilitate, ca parcurs zilnic, acoperă diferența de preț dintre un vehicul electric și diesel. În plus, nu elimină CO2 în atmosferă în timpul funcționării, emisiile fiind produse în timpul producerii electricității necesare de încărcare. Dacă sunt luate în considerație în baza ciclului de viață al vehiculului, incluzând emisiile centralei care produce energia electrică literatura de specialitate afirmă că poluează cu 40% mai puțin comparativ cu cele pe motorină. Îmbunătățirea eficienței consumului sunt în continuare   atinse prin diferite procese regenerative, depinzând de tehnologii folosite.

Diferența de preț dintre un vehicul electric și diesel se recuperează în funcție de rulajul anual, avănd în vedere cheltuielile cu energia electrică de 50% față de cheltuielile cu combustibilul pentru un vehicul de capacitate corespunzătoare.

 Pentru rezolvarea colectării selective în municipiul Sf. Gheorghe și în localitățile apropiate și măturarea parcurilor și trotuarelor se va achiziționa 12 vehicule electrice (4 buc. cu capacitate de 4 mc, 4 buc cu capacitate de 10 mc, 2 autoutilitare și 2 mașini de măturat electric), capacități necesare pentru asigurarea serviciului asumate în caietul de sarcini.

Termenul de realizare a planului de măsuri pentru reducerea cheltuielilor de transport este anul 2015.

            Înființarea stației de transfer  a deșeurilor în zona Erdővidék reprezintă o modalitate de reducere a cheltuielilor  și  folosirea mai eficientă a timpului efectiv de lucru. Această stație ar implica un sistem logistic adecvat, containere de mare capacitate (22-27 mc) cu sistem abroll, și necesită platformă de descărcare- încărcare containere (platformă betonată sau asfaltată).

 

            5.1.2.2 Eficientizarea sistemului de tarifare și colectarea tarifelor

            Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane  a deşeurilor municipale presupune o analiză a modului de finanţare şi organizare a sistemului. Asta înseamnă stabilirea unui raport  cheltuieli/venituri, asfel încât tarifele  să acopere costurile tuturor operaţiunilor de gestionare a deşeurilor municipale (colectare, inclusiv colectare selectivă, transport, tratare, eliminare, închidere,  monitorizare postînchidere).

La elaborarea conceptului pentru taxa de depozitare trebuiesc avute în vedere alternativele de tratare oferite, existente și stabilirea de tarife diferențiate pentru depozitarea deșeurilor reciclabile, biodegradabile. Pentru aceste tipuri de deșeuri taxele de depozitare trebuiesc să fie mai mari.

            Serviciul de salubrizare trebuie să se bazeze pe anumite principii, cum ar fi  de universalitate, accesibilitate, continuitate, egalitate de tratament între utilizatori, iar tarifele aprobate trebuie să asigure prestarea serviciului la nivelul calitativ stabilit de asociație în contractul de delegare a gestiunii.

Costurile de operare și de investiție pentru dezvoltarea sistemului de salubrizare ar trebui acoperite prin tarifele practicate, însă se întâmpină greutăți majore în colectarea contravalorii serviciului efectuat, restanțele și facturile neachitate au tendințe crescătoare, o cauză ar fi neadoptarea sistemului de taxe speciale a autoritățiilor administrațiilor locale și nefuncționalitatea sistemului unde s-a adoptat.

O posibilă deznodare a acestei situații ar reprezenta implicarea directă a autorităților locale în colectarea tarifelor serviciului de salubrizare, fiind mai competente în gestionarea instrumentelor economice și financiare a populației locale, agenții societății fiind uneori neputincioși față de sistemul inerțial respectiv.

Renivelare tarifelor zone rurale/ zone urbane reprezintă o altă problematică a serviciului în cadrul asociației ECO Sepsi, unele pierderi generate în zonele rurale sunt acoperite prin tarifele din zona urbană, contrar principiilor enunțate anterior, totodată aceste măsuri contribuind și la menținerea unui echilibru contractual.

 

 

            6. Închiderea depozitului de deșeuri din municipiul Sf. Gheorghe

                        Depozitul de deșeuri din municipiul Sf. Gheorghe conform legislatiei armonizate este neconform. Limita de sistare a activitatii, conform HG  349/2005, este anul 2017 și reprezintă. termenul limita pentru reabilitare stabilit de APM, conform avizelor de inchidere.

Depozitul a fost construit în anul 1982, capacitatea proiectată a fost de 1000000 mc deșeuri, cantitatea depozitată până anul 2012  este aprox. 810000 mc, iar în ritmul actual capacitatea disponibilă ar asigura o exploatare încă 2,5 ani în condiții de siguranță, conform prescripțiilor în normativele tehnice.

 

            7. Perspectivele  Asociației de dezvoltare intercomunitară ”ECO Sepsi”

            Menirea  Asociaţiei ECO SEPSI  este asigurarea condiţiilor pentru organizarea la un nivel echilibrat a serviciilor de gestionare a deşeurilor pe aria geografică acoperită, astfel încât fiecare cetăţean deservit să beneficieze de prestaţii la nivel european, susținănd proiectul  Sistemul  de management integrat al deşeurilor în judeţul Covasna.

Asociația ECO Sepsi, inființat paralel cu Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Covasna”, are ca obiect de activitate serviciul de salubrizare al  unora dintre localităţile din aria ADI județean. Cadrul instituțional, corespunzător cerințelor de regionalizare – îmbunătățirea performanțelor în salubritate și criteriu de eligibilitate pentru obținerea finanțării din fonduri europene- pentru activitatea de salubrizare ar reprezenta extinderea asociației, prin aderarea, ca noi membri, a unităţilor administrativ-teritoriale implicate în proiectul județean, caz în care s-ar suprapune cele două ADI, cu o structură instituțională regională completă.

Lista orașelor și comunelor din județul Covasna care nu sunt aderate la Asociația EcoSepsi implicate în proiectul județean, numărul locuitorilor (cu localitățile aferente) și cantitatea de deșeuri generate/an sunt arătate în tabelul de mai jos:

 

Denumire localitate

Nr. locuitori

Date statist. 2011

Cantitate deșeuri municipale generate tone/an

Baraolt

8927

2932

Târgu Secuiesc

18001

5913

Covasna

9871

3242

Cernat

3954

577

Estelnic

1188

173

Total

41941

12837

 

            Condiția de aderare la Asociația EcoSepsi pentru  unităţi administrativ teritoriale din judeţul Covasna este ca organele deliberative (consilii locale) să adopte o  hotărâre în acest sens și  să aprobe Actul Constitutiv, Statutul Asociaţiei, respectiv condițiile contractului de delegare incheiat cu operatorul TEGA SA.

 

 

 

 

Bibliografie

      1. Plan județean de gestionarea deșeurilor jud. COVASNA

2.      Plan regional de gestionarea deseurilor – Regiunea 7 Centru

3.      Strategia și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor

4.      Asistență Tehnică pentru pregătirea de proiecte în domeniul deșeurilor , Romania.Masterplan revizuit pentru Sistemul de management integrat al deșeurilor din jud. Covasna

5.      Dezvoltarea infrastructurii sistemului de salubrizare în vederea creșterii mobilității activității cu reducerea costurilor de ântreținere și a emisiilor de gaze – Studiu de fezabilitate elaborat în cadrul SC TEGA SA

6.      Ghid privind regionalizarea serviciilor de salubrizare a localităților

7.www.ecosepsi.ro – site-ul oficial al Asociației ECO Sepsi

Atașamente